Administratie-Istoric

SCURT ISTORIC

Numele orașului Chitila provine de la un vechi termen bulgar – Kitilă – care înseamnă „locul de peste apă”.         

Actualul oraş are la bază o mică localitate situată pe vechea „cale domnească” care făcea legătura între Palatul Cotroceni și capitală Ţării Româneşti – Târgovişte.

Localitatea – aflată lângă apă Mangului – apare pe harta Principatelor Române de la 1823 (circa 470 locuitori).

z

~Vechea hartă a orașului Chitila

PRIMELE AȘEZĂRI

Numele orașului Chitila provine de la un vechi termen bulgar – Kitilă – care înseamnă „locul de peste apă”. Această denumire este dovedită de cursurile de apă care străbat localitatea noastră, din Nord – Vest până în Sud – Est, Râul Mangu, în Sud – Est apele Colentinei/Lacul Chitila, iar în partea de Sud – Vest, apele Dâmboviței care mărginesc Satul Rudeni de Lunca Chiajnei.

            Primele așezări umane în zona Localității noastre, sunt atestate de cele 3 situri arheologice:

  1. Situl Chitila Cărămidărie, se află situat în partea de Sud – Est al localității noastre, fosta fabrică de cărămidă, limita estică a Râului Colentina, actualul Parc Dendrologic. Cercetările au debutat odată cu amenajarea hidrografică a Râului Colentina la sfârșitul anilor ’70, începutul anilor ’80. Cercetările au fost coordonate de către profesorul Vasile Boroneanț, împreună cu o echipă de arheologi ai Muzeului de Istorie și Artă al Municipiului București. Au fost descoperite în secolul IV (D.H.) cuptoare de topit bronzul, oseminte umane, vase de lut din perioada Dacică și Romană, monezi, vârfuri de sulițe etc. (Aceste descoperiri sunt expuse la Muzeului de Istorie și Artă al Municipiului București).
  2. Situl Chitila Cimitir, se află situat pe cursul superior al Pârâului Mangu, la limita estică al cimitirului Parohial Chitila nr. 1, actualele străzi Trandafirilor, 8 Martie, Lotusului și Liliacului. Cercetările au fost coordonate de către profesorul Adrian Canache, împreună cu cercetătorii de la Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București, împreună cu două grupe de studenți de la Facultatea de Istorie, în anul 1994. Au fost descoperite cuptoare de prelucrat fierul și lutul, obiecte de uz casnic, monezi, fragmente de oase umane, toate datând din perioada Dacică și Romană (post cucerirea Dacică).
  3. Situl Chitila Fermă, situat la Nord – Est de stația de carburanți Lukoil, în așa numita zonă Podul de Fier. Cercetările au fost coordonate de către domnul profesor Vasile Boroneanț începând cu anul 2000, împreună cu cercetători de la Institutul de Arheologie al Academiei Române, studenți ai Facultății de Istorie și elevi din clasele a 8 – a de la școala gimnaziala ”Prof. Ion Vișoiu”. Acest Sit a scos la iveală artefacte unicat la nivel național și european, respectiv o scriere pe mandibul de cal și bour atribuită unor inițiați religioși Daci, un sceptru paleocreștin asemănător cu cel al împăratului Constantin cel Mare, atribuit unui șef local care avea sub influența sa comunități creștine din întreaga Câmpie Române și a Văii Dunării; obiecte de uz casnic, vase, dălți, vârfuri de sulițe, monezi, chiar din perioada Brâncovenească, ceea ce arată o continuitate a acestei așezări (Ostrovul de la Chitila).

~https://www.youtube.com/watch?v=TeBCOuqT31U&feature=youtu.be&ab

 

MOȘIA CHITILA – MOGOȘOAIA

            În perioada medievală și modernă, Chitila a devenit moșie familiei Brâncoveanu împreună cu Moșia Mogoșoaiei, aducând venituri constante vărului Brâncoveanu și viitorului Domn al Țării Românești.

Această moșie va fi tranzacționată între diverșii moștenitori ai familiei Brâncoveanu, în final va ajunge o mare parte din ea în posesia familiei Bibescu care o vor administra sau gaja pentru diverse împrumuturi. Ginerele Prințului Bibescu, Ceșianu, va construi la Chitila prima fabrică de zahăr din România, cu tehnologie germană și austrică. (Pe actualul loc al întreprinderii U.T.R.E.C.) Aici lucrând ca laborant și cunoscutul scriitor Tudor Arghezi – aici el, în perioada în care va lucra, va scrie romanul ”Lira”.

~https://www.youtube.com/watch?v=SsDvAHolqW4&feature=youtu.be&ab

PERIOADA MODERNITĂȚII

Tot în perioada modernă, pe lângă fabrica de zahăr, Chitila devine cunoscută și prin gara care îi poartă numele, Gara Chitila, fiind prima de pe traseul vechii căi ferate regale ce lega Bucureștiul de Târgoviște.

La sfârșitul modernității românești, în Chitila va fi construit de către Regele Carol I, Fortul Kitila, fiind primul din cadrul centurii de apărare din jurul Bucureștiului. Fortul fiind inaugurat personal de către Regele Carol I.

La începutul anilor 1900, Chitila va fi binecuvântată și cu două construcții utile comunității noastre, anume școala Ion Olteanu 1907 și biserica Sfântul Ioan Botezătorul 1916. Acestea, împreună cu clădirea primăriei și a dispensarului, sunt opera unui adevărat mecena local, Ion Olteanu, negustor care, pentru aș onora comunitatea din care făcea parte, le-a dăruit localității aceste construcții.

ȘCOALA DE PILOTJ

Chitila se mai poate lăuda cu elemente de unicitate la nivel naționjal și european și prin construirea a primei școli de pilotaj de la noi din țară și a doua din Europa, construită în apropiere de Gara Chitila, în zona străzilor Ion Creangă și Nicolae Bălcescu. În această școală de pilotaj și-a luat brevetul de pilot Aurel Vlaicu.

Puțini dintre noi cunosc faptul că în Chitila au funcționat 3 Aerodromuri. Două dintre acestea au fost de mici dimensiuni, funcționând în zona actualei Case de Cultură ”Tudor Arghezi”, altul în zona actualei Vămii București, dar cel mai important a fost cel situat în apropierea Gării Chitila, unde a funcționat și prima Școală de Pilotaj din România (a doua din Europa), înființată de marele industriaș Mihail Cerchez. Acesta a înființat Societatea Cerchez & Co la 20 Noiembrie 1909, cu sediul în Chitila, unde a funcționat o fabrică pentru construcția de avioane.