Casa de Cultură „Tudor Arghezi” – de la tradiție la regenerare prin Noul Bauhaus European

 

Istorie și tradiție

Primul Cămin Cultural din Chitila a fost înființat în anul 1963, în clădirea fostului abator de pe malul pârâului Mangu. Primii săi directori au fost învățătorii Vasile Popa și Emilia Vișoiu. În ciuda condițiilor modeste, căminul a devenit un centru de viață culturală, reunind corul cadrelor didactice și al mamelor elevilor de la Școala nr. 185, o formație de dansuri a tinerilor din localitate și un taraf alcătuit din lăutari ai comunei.

Cu sprijinul comunității, prin contribuția voluntară a locuitorilor, s-a ridicat o nouă clădire în livada C.A.P., timp de 3 ani și a fost inaugurată la 23 august 1968, de Ziua Recoltei. Primul director al noului așezământ cultural a fost profesorul Ion Vișoiu, urmat de alți directori dedicați precum Ion Necșoiu, Ion Anghel, Dumitru Mușat și Doinița Stoica. În acea perioadă funcționau patru formații artistice – cor, taraf, brigadă artistică și dansuri – care au obținut numeroase premii la concursurile organizate la nivelul Capitalei.

De-a lungul anilor, scena Căminului Cultural a găzduit personalități de renume precum Florin Piersic, Nicu Constantin, Jean Constantin, trupe de teatru și ansambluri de prestigiu. În 1996, prin hotărârea Consiliului Local, instituția a devenit Casa de Cultură „Tudor Arghezi”, în semn de omagiu pentru poetul care, între anii 1897–1899, a lucrat ca tehnician la Fabrica de Zahăr din Chitila.

 

Modernizare și provocări

În perioada 2005–2008, Primăria Chitila a modernizat clădirea, extinzând scena, introducând încălzirea centrală, amenajând parcul din față și transformând sala de spectacole într-un spațiu de 250 de locuri. Activitățile s-au diversificat: concerte de muzică ușoară și populară, festivaluri, concursuri și dezbateri.

Totuși, schimbările legislative și lipsa fondurilor au dus, după 2014, la imposibilitatea adaptării clădirii la noile norme. Demersurile inițiate prin Compania Națională de Investiții au fost afectate de crizele internaționale recente (pandemie și războiul din Ucraina). În prezent, clădirea se află într-o stare avansată de degradare.

 

Regenerare prin Noul Bauhaus European

Primăria Chitila are acum ca obiectiv regenerarea Casei de Cultură „Tudor Arghezi” prin Programul Regional București–Ilfov 2021–2027, în cadrul inițiativei New European Bauhaus (NEB). Acest concept european promovează trei valori fundamentale:

• Frumosul – o arhitectură și un design care inspiră și reflectă identitatea comunității;
• Sustenabilitatea – clădiri eficiente energetic și prietenoase cu mediul;
• Incluziunea – acces pentru toți, indiferent de vârstă, categorie socială sau abilitate.

Proiectul nu va fi doar o reconstrucție, ci o reinventare a Casei de Cultură ca spațiu comunitar modern, în care tradiția se îmbină cu inovația, iar cetățenii devin parte activă în procesul de design și utilizare.

 

Rolul comunității

Consultarea publică joacă un rol esențial: ideile, nevoile și așteptările locuitorilor vor fi integrate în proiect. De la elevi și tineri până la seniori și grupuri vulnerabile, fiecare cetățean este invitat să participe la modelarea viitoarei Case de Cultură.

Astfel, Chitila își propune să transforme o clădire aflată astăzi în ruină într-un simbol al regenerării urbane și al spiritului comunitar, în acord cu valorile Noului Bauhaus European.